Reducerea risipei de alimente cu ajutorul resurselor naturii

By 12 aprilie 2019Fără categorie
Reducerea risipei alimentare

Conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), una din patru calorii destinate consumului uman nu este consumată in final de către om. Având în vedere deficitul de hrană și faptul că peste 800 de milioane de oameni suferă de foame, subiectul risipei alimentare a devenit o prioritate pentru cei care stabilesc politicile globale de piață, pentru producătorii de alimente, dar și pentru societate. Pe lângă impactul social și economic negativ asupra societății, deșeurile alimentare au de asemenea un efect dăunător și asupra medului, prin emisiile nedorite de gaze cu efect de seră și utilizarea ineficientă a resurselor limitate, precum apa și pământul.

Risipa și deșeurile alimentare

Deșeurile și risipa alimentară se referă la alimente de origine vegetală și animală care sunt produse sau recoltate pentru consumul uman dar care în final ajung să nu fie consumate. ”Deșeurile alimentare” se referă în special la alimentele care se varsă accidental, care se alterează, care își pierd proprietățile, sau care nu mai ajung în final la consumator. ”Risipa alimentară” se referă la alimentele de calitate, potrivite pentru consumul uman, dar care nu ajung să fie consumate deoarece sunt aruncate – fie înainte, fie după ce acestea se alterează. 1

ONU a identificat risipa alimentară ca fiind unul dintre Obiectivele sale Globale privind Dezvoltarea Durabilă. Cu toate că tot mai mulți consumatori conștientizează impactul în creștere pe care risipa alimentară îl are, un studiu publicat în 2016 demonstrează că doar 53% dintre consumatorii americani2 sunt conștienți de faptul că risipa alimentară reprezintă o problemă – în SUA sunt aruncate la gunoi aproximativ 36 de miliarde de kg de mâncare pe an, iar cauza principală este termenul de valabilitate. Pentru a evita toxiinfecțiile alimentare, 70% din respondenți sunt de părere că alimentele trebuie aruncate dacă au expirat, astfel, prin extinderea termenului de valabilitate se poate evita ca mari cantități de alimente să ajungă la gunoi. Echipele de cercetare și dezvoltare ale Chr. Hansen au creat culturi inovatoare menite să protejeze produsele lactate și pe cele din carne, salatele și vinurile. Cunoscute sub numele de bioprotecție, aceste soluții naturale pot ajuta alimentele și băuturile să-ți păstreze prospețimea mai mult timp și să se alinieze tendinței privind o etichetă curată.

Păstrarea prospețimii produselor lactate

Din cauza circulației rapide a mărfurilor, a lanțurilor de aprovizionare fragile și a termenelor de valabilitate relativ scurte, produsele lactate contribuie în mod semnificativ la risipa și la pierderile globale din industria alimentară (FAO, OECD). Doar sectorul lactatelor înregistrează o pierdere estimată de 20% în diferite etape ale lanțului de valori. Conform FAO, în Europa, în fiecare an, sunt aruncate 29 de milioane de tone de produse lactate. Una dintre principalele provocări privind păstrarea produselor lactate proaspete este contaminarea cu drojdii și mucegaiuri, prezente în mod natural peste tot și care duc rapid la alterarea produsului – în special dacă există întreruperi pe parcursul lanțului frigorific de aprovizionare de la producător la consumator. Cu ajutorul culturilor Chr. Hansen de protecție a alimentelor împotriva mucegaiului și a drojdiilor, destinate produsele lactate proaspete, alimentele pot rămâne proaspete și nealterate fără utilizarea de conservanți chimici.

Chr. Hansen se angajează să reducă risipa globală anuală de iaurt cu 1,2 milioane tone până în 2022. Acest obiectiv este parte a ambiției noastre privind Sustenabilitatea și contribuie în mod pozitiv la realizarea Obiectivului Global numărul 12 al ONU.

Scurte informații:

  • 1/3 din toată cantitate de alimente produsă este aruncată
  • 17% din cantitatea de iaurt din Europa este aruncată (1.5 milioane de tone)
  • 80% din totalul de iaurt aruncat are ca și cauză data de expirare
  • Risipa de iaurt din Europa ar putea fi redusă cu 30% dacă termenul de valabilitate ar fi extins cu șapte zile folosind bioprotecția, ca de exemplu FRESHQ®
  • €250 milioane ar putea fi economisite anual prin reducerea risipei de iaurt
  • Emisia a 520,000 tone de CO2 ar putea fi evitată dacă risipa de iaurt ar fi redusă cu 30%

1 Sursă: World Resources Institute.
2 Household Food Waste: Multivariate Regression and Principal Components Analyses of Awareness and Attitudes among U.S. Consumers – articol de studiu al PLOS – Publicat: 21 iulie 2016

 

Lasă un răspuns