Ce sunt probioticele?

Termenul de probiotice definește microorganismele care au un efect benefic asupra sănătății atunci când sunt administrate în cantitățile corespunzătoare. Printre microorganismele cu efect probiotic se numără în primul rând bacteriile acidolactice de tipul Lactobacillus (ex: L. rhamnosus GG) și Bifidobacterium (ex: B. Lactis BB12). Printre microorganismele clasificate în mod tradițional ca fiind probiotice se numără și drojdia Saccharomyces boulardii.

De unde vine interesul privind probioticele?

Microorganismele cu proprietăți probiotice sunt cunoscute de milenii. Interesul actual în ceea ce le privește este legat de dezvoltarea dinamică a informației și de impactul acestora asupra sănătății.

De ce este atât de importat să consumăm probiotice?

Termenul de microbiotă descrie ansamblul de microorganisme care trăiesc în corpul uman (în special în tractul gastrointestinal). Aceste microorganisme nu sunt doar niște ”pasageri pasivi”, ci îndeplinesc funcții care influențează în mare măsură starea de sănătate, dar și îmbolnăvirea. Recunoașterea faptului că microbiota are un rol în menținerea sănătății și că în același timp reprezintă și un factor care stă la baza multor boli, ne duce la concluzia că modificări ale microbiotei, printre altele, prin administrarea de probiotice, sunt foarte comune.

Sunt toate tulpinile probiotice, de exemplu Lactobacillus?

Conform definiției, o tulpină este probiotică în cazul în care conține microorganisme vii și dacă, administrată în doze corespunzătoare, are efect benefic asupra sănătății (efecte care trebuie confirmate prin rezultate ale unor studii clinice). O tulpină nu poate fi considerată probiotică dacă microorganismele nu sunt vii sau dacă efectele benefice ale acesteia nu au fost documentate. În concluzie, chiar dacă avem de a face cu o tulpină de Lactobacillus asta nu înseamnă că aceasta este probiotică.

Au toate tulpinile aceleași proprietăți, de exemplu Lactobacillus?

Proprietățile probioticelor depind în mare măsură de tulpină. În cazul fiecărei tulpini este necesară efectuarea de teste separate pentru a fi determinate proprietățile probiotice ale acesteia și eficacitatea în situații clinice particulare. Rezultatele testelor efectuate pe o anumită tulpină probiotică nu pot fi folosite ca și dovadă a eficienței unei alte tulpini care nu a fost examinată.

De ce este Lactobacillus rhamnosus GG (LGG®) un probiotic bun pentru copii?

LGG® se încadrează în gama de probiotice pe care s-au efectuat numeroase teste. Rolul pe care LGG® îl are in tratamentul bolilor în care apare diareea este cel mai bine documentat. Datele științifice disponibile justifică utilizarea LGG® in scopul tratarii gastroenteritei acute (la copii) și împiedicării apariției diareii în urma administrării de antibiotice (la copii și adulți). Poate fi luată în calcul folosirea LGG® pentru a preîntâmpina apariția diareii în mediul spitalicesc. Administrarea în mod preventiv a LGG® copiilor care merg la creșă sau la grădiniță reduce răspândirea infecțiilor, în special cele ale sistemului respirator. Este posibil să luăm în calcul utilizarea LGG® în cazul copiilor care suferă de sindromul colonului iritabil. În general, LGG® este considerată a fi sigură și bine tolerată.

În ce aplicații mai pot fi folosite probioticele în afară de suplimentele alimentare?

Probioticele pot fi adăugate si în produsele fermentate (ex: iaurt, kefir). În forma finală acestea sunt cunoscute sub denumirea de alimente funcționale.

Contează doza de probiotice? Sau cu cât mai mult, cu atât mai bine?

În prezent nu poate fi pus la dispoziție un set de reguli generale privind dozajul probioticelor. Se justifică folosirea dozei de tulpină probiotică ce s-a dovedit a fi benefică în cazul testelor clinice efectuate pe oameni. Nu există date care să susțină ideea ”cu cât mai mult, cu atât mai bine”. Se considera ca este necesară utilizarea unei anumite doze minime, dar o creștere suplimentară, cel mai probabil, nu are o importanță așa de mare. Doar în cazul anumitor boli a fost demonstrată legătura dintre efectul clinic și doza aplicată (ex: diareea în cazul administrării de antibiotice).

Sursă: Interviu cu Hanna Szajewska

Profesor dr. hab. med. Hanna Szajewska este Profesor și Președinte al Departamentului de Pediatrie la Universitatea de Medicină din Varșovia. În ciuda interesului crescut pe care îl are în ceea ce privește nutriția pediatrică, cercetarea pe care o întreprinde se axează pe probiotice și prebiotice. Este si Secretar General al Societății Europene de Gastroenterologie, Hepatologie si Nutriție Pediatrică (ESPGHAN). Din martie 2014 este Redactor Șef al Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition (Jurnalul de Gastroenterologie și Nutriție Pediatrică).